Localitati Dambovita
Dambovita
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Dambovita

Situat în partea central sudică a ţării, în imediata proximitate a capitalei, judeţul Dâmboviţa este aşezat pe văile superioare ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa şi cursul mijlociu al râului Argeş. Cu o suprafaţă de 4054 kmp (1,6% din teritoriului naţional) şi situare în ampla curbă a Carpaţilor, în care îşi duc viaţa cca. 540 mii locuitori, judeţul beneficiază de un cadru natural de excepţie, caracterizat în special de zonalitatea altitudinilor, mergând de la câmpie la vârfurile Omu (2504 m), şi Leaota (2133 m). Judeţul Dâmboviţa a fost locuit încă din Paleoliticul inferior, arheologii descoperind o serie de vestigii aparţinând culturii de Prund la Petreşti şi Potlogeni, momentul său de maximă importanţă situandu-se între sfârşitul veacului XIV şi începutul celui de al XVIII-lea, când Târgovişte a fost capitala Tării Româneşti. Izvor şi centru de cultură şi civilizaţie românească, oraşul aşezat între albiile Ialomiţei şi Dâmboviţei şi-a pecetluit prin litera ieşită din teascul primelor tipare, destinul certificat de vreme, ilustrat într-un inspirat muzeu. Leagăn al poeziei culte, prin rimele Văcăreştilor, loc de distinsă şi romantică inspiraţie a lui Cârlova, Heliade şi Grigore Alexandrescu, Târgoviştea trăieşte prezentul conturat astăzi de îndrăzneţele aspiraţii pentru mileniul al treilea fără a-şi neglija trecutul, ilustrat romantic în Muzeul Scriitorilor Târgovişteni. Peisajele de o frumuseţe cuceritoare, climatul nuanţat, fauna cinegetică şi piscicolă bogată, muzeele şi monumentele istorice şi de artă, evenimentele culturale şi sportive, tradiţia spirituală universitară, dar şi cea transmisă prin folclor şi etnografie sunt în măsură să stârnească interesul turiştilor de pretutindeni. Centrele culturale ale oraşului vă invită şi la alte genuri de manifestări, în ultimul deceniu având loc aici două ediţii ale festivalului internaţional al şcolilor de teatru, numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor, festivalul naţional de grafică satirică şi umor „Ridendo castigat mores”, festivalul „Mozart” de interpretare instrumentală pentru elevi sau concursul naţional de creaţie „Moştenirea Văcăreştilor” - cu secţiuni de proză , poezie, eseu şi teatru scurt. Tot aici se desfăşoară şi celebrul deja, festival „Crizantema de aur”, concurs de creaţie şi interpretare a romanţei, dar şi a refrenelor fără vârstă aparţinând muzicii lejere, cu certitudine cea mai importantă manifestare de acest gen din ţară, cu peste 30 de ediţii încheiate. Denumită de scriitorul român contemporan Mircea Horia Simionescu, important reprezentant al „Scolii de la Târgovişte” drept o „Florenţă valahă”, municipiul îşi aşteaptă cu ospitalitate vizitatorii. Alături de vestigiile trecutului din vremurile sale de glorie, viaţa oraşului a fost marcată şi de edificii adăpostind instituţiile de marcă ale oraşului. Dintre acestea o notă aparte o are sediul primăriei municipale construită între anii 1896 - 1898, cu o arhitectură barocă inspirată de palatele din nordul Italiei, după planurile arh. Baltazar Vignosa Giovanni. Sala de şedinţe este împodobită cu panouri în acuarelă şi vitralii originale. Plafoanele interioare sunt lucrate în stucatură poleită cu aur. In scuarul din faţa clădirii se află bustul scriitorului I.H.Rădulescu. Nu trebuie uitate nici împrejurimile, pline de lucruri interesante, precum complexele monahale Viforâta (comuna Aninoasa), Gorgota (com. Răzvad) sau Nucet, precum şi relicvele curţii boierilor Văcăreşti sau a celor Bălineşti, din comunele cu aceleaşi nume. Pucioasa Situată la 20 km nord de Târgovişte, pe Valea Ialomiţei, staţiunea Pucioasa sa făcut cunoscută încă din 1649 sub numele de „Piatra Pucioasa”, iar mai târziu sub numele de „Valea Fântânilor Pucioasa”. De oriunde vei privi, Pucioasa apare ca o localitate terasată, structurată pe trei etaje, semănând cu piaţa unui imens amfiteatru grec, dealurile şi pădurile oferind un aer foarte ozonizat, important în curele balneare, aerosol şi ioni negativi ce favorizează refacerea fizică şi eliminarea stresului. Darurile naturii nu se opresc aici, în subsol existând surse de ape minerale, sulfuroase, hidrocarbonatate, calcice care sunt utilizate cu rezultate miraculoase, în tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor, sistemului nervos central şi periferic, genicologic, respirator şi ORL, dar şi în alte afecţiuni, cum este de pildă reumatismul, alergiile şi obezitatea. Pentru vizitatori, un interes aparte îl va prezenta arhitectura, vechilor case şi pavilioane, una dintre cele mai vechi găzduind şi un interesant muzeu al băilor. Vulcana-Băi Aşezată pe valea pârâului Vulcana, la 20 km nord de Târgovişte într-o regiune colinară bogat împădurită, cu o altitudine de peste 500 de metri, staţiunea Vulcana - Băi este renumită prin existenţ a unor izvoare de apă iodurate; clorurosodice, calcice, magnezice şi sulfuroase, comparabile cu apele de la Vichy (Franţa). Primele mărturii asupra existenţei acestor ape persistă încă din 1837, iar în 1884, dr. A.O. Saligny efectuează analiza chimică a acestor ape şi constată că Vulcana - Băi posedă cea mai bogată apă în iod din Europa. Moroeni situată în nordul judeţului, cu acces din DN 71, este cea mai întinsă comună, cu o suprafată de 28,6 kmp, străbătută de râul Ialomiţa şi pâraiele Ialomicioara şi Ruşeţu, relieful fiind predominant muntos, alcătuit din masivele Bucegi şi Leaota. Pe această întinsă zonă montană sunt delimitate 10 rezervaţii naturale aparţinătoare Parcului Natural Bucegi. Alternanţa de gresii, marne şi conglomerate au determinat apariţia unor spectaculoase şi bizare forme de modelare eoliană, cum sunt Babele şi Sfinxul, dar şi fenomene carstice deosebite precum abrupturi, hornuri (Hornurile Tapului), doline, chei (Horoabele, Ursilor, Tătarului, Zănoaga şi Orzei), peşteri (Ialomiţa, Rătei) şi brâne. Sunt prezente şi urmele glaciaţiunii: morene, custuri şi circuri şi văi glaciare (Mecetul Turcesc, Valea Sugărilor). In acest splendid context natural îşi au habitatul o serie de specii de plante cu statut de protectie si conservare cum ar fi: floarea de colt, rhododendronul, campanula, orhideea salbatica, bulbucii de munte, capra neagra, cocosul de munte, ursul brun, pisica salbatica, cerbul carpatin. Atractivitatea turistică este întregită de potenţialul schiabil imens, de prezenta în multe zone a climatului de cruţare cu efecte benefice în tratamentul bolilor respiratorii şi pulmonare (Sanatoriul TBC Moroeni), de existenţa unor posibilităţi de cazare (Hotelul Peştera, Hotelul Cota 1000) cabanele turistice (Babele, Padina, Zănoaga, Bolboci şi Scropoasa) şi existenţa unor tabere pentru elevi (Căprioara, Cerbul şi Vânătorul). Coia Situată în partea de sud-vest a judeţului, pe DJ 702E, într-un peisaj specific Câmpiei Inalte a Gaiestilor, străbătută de apele pârăului Cobiuţa, comuna oferă vizitatorilor o salbă de bisericuţe din lemn (patru la număr) toate datate la sfârşitul veacului XVIII, cu dezvoltări planimetrice specifice arhitecturii religioase din lemn dâmboviţene prin tratări arhitecturale originale, un adevarat regal pentru cunoscători. Din vizitarea acestor locuri nu trebuie să lipsească Mânăstirea Cobia, ctitorită în 1572 sub hramul Sf. Nicolae, un unicat în contextul monumentelor existente prin decoraţia exteriorului - nemaiîntâlnită în arhitectura noastră - paramentul fiind alcătuit numai din cărămidă smalţuită, verde, ocru şi sienna, dau un aspect de imensă bijuterie monumentului. Pietroşiţa având un relief muntos şi deluros, străbătut de râul Ialomiţa, veche aşezare a Pietroşiţei, atestată încă de la sfârşitul anului 1592, deţine o importantă rezervaţie de arhitectură tradiţională în zona centrală şi alte numeroase case răspândite etajat în vechea vatră, multe dintre ele păstrând amprente ale priceperii constructorilor locali precum porţile monumentale şi ancadramentele din piatră. Ocupaţiile de bază au fost din totdeauna creşterea animalelor, păstoritul, pomicultura, lucrul la pădure şi o gamă diversă de meşteşuguri: tâmplărie, dulgherie, fierărie, rotărie, cioplitul pietrei, instalaţii de tehnică populară şi altele. Dar adevăratul specific al localităţii este ţesutul în războiul tradiţional şi în gherghef, Pietroşiţa fiind un centru renumit în întreaga ţară pentru covoarele, macatele şi straiele sale. Potlogi Reşedinţa comunei cu acelaşi nume, Potlogi se situează în partea sudică a judeţului pe DJ 711A, în apropierea Autostrazii Bucureşti - Piteşti. Principalul punct de atracţie îl constituie ansamblul Palatului Brâncovenesc. Palatul de la Potlogi a fost construit de Constantin Brâncoveanu pentru fiul său Constantin în 1698 şi reprezintă punctul culminant al arhitecturii epocii, prin folosirea elementelor noi în ornamentaţie şi decorul sculptural, ornate cu mici volute şi frunze de acant, legate cu arce. Ansamblul de la Potlogi este alături de cel de la Mogoşoaia unul din cele mai bine păstrate exemple de arhitectură brâncovenească. Bezdead situată la 15 km de Pucioasa în zona subcarpaţ ilor, individualizându-se ca o unitate geologică distinctă, spaţiul său având configuraţia unei cetăţi înconjurată din toate părţile de dealuri, acoperite cu păduri de foioase şi pe alocuri de conifere, prezintă caracteristici deosebite, care se constituie ca nişte adevărate minuni ale naturii, precum „Râpa Soimului” şi „Malu’ de Răsună”. Cu deosebire, „Malu de Răsună” situat în partea de nord a localităţii este un perete aproape vertical cu înălţimea de 20 - 25 m, compus din straturi subţiri şi în formă de plăci de ardezie, ce seamănă din depărtare cu coardele unui imens instrument muzical, denumirea sa fiind şi pentru ecoul de o claritate deosebită pe care îl emite, fapt ce constituie un punct de atracţie pentru turiş ti.Combinaţia coloristică deosebită face locul şi mai atractiv. I.L. Caragiale Situată în partea de nord-est a judeţului, pe văile pârâurilor Cricovul Dulce şi Proviţa, localitatea poartă acelaşi nume cu cel al lui I.L. Caragiale, marele dramaturg român, născut aici. Vizitând casa memorială a scriitorului putem vedea o expoziţie permanentă care cuprinde fotografii, copii de pe manuscrise, afişe, mobilier de epocă şi alte obiecte ce evocă o parte din viaţa şi activitatea marelui scriitor, născut aici, al cărui nume a fost adoptat în locul vechiului nume de Haimanale, datorat poate, prezentei in zonă a unui penitenciar. O casă memorială ridicată în anii din urmă, adăposteşte o expoziţie permanentă cuprinzând fotografi şi copii de pe manuscrisele scriitorului, afişe şi mobilier de epocă evocând viaţa şi activitatea celui mai mare dramaturg român. Răcari de curând declarată oraş, având o poziţie sudică în teritoriul judeţului, localitatea Răcari este aşezată într-un relief de câmpie străbătut de apele râului Ialomiţa şi pâraiele Colentina şi Ilfovăţ ce formează numeroase meandre şi lacuri în care pescarii îşi pot exersa talentul şi îndemânarea. De altfel după tradiţia locală numele satului vine de la mulţimea racilor („dacă ai fi băgat mâna în apă, de fiecare deget ţi s-ar fi agăţat un rac” spuneau localnicii.) Incepând din a doua jumătate a secolului XVIII, moşiile din împrejurimi au intrat în stăpânirea familiei Ghica, care şi-a ridicat o reşedinţă într-un superb parc natural, a cărei nobleţe şi grandoare se mai poate vedea încă şi azi. La 8 km de I.L.Caragiale în comuna Bucşani se află cea mai completă rezervaţie de zimbrii din ţară: „Rezervaţia Neagra”. Amplasată în pădurea de stejari seculari „Neagra”, rezervaţia de zimbrii se întinde pe o suprafaţă de 162 ha şi este populată de un număr de 30 exemplare aduse din ţară şi din afară (Polonia şi Bulgaria) constituind un punct de atracţie atât pentru turişti cât şi pentru satisfacerea interesului ştiinţific pe care îl prezintă această specie pe cale de dispariţie.
Cauta in Dambovita
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Banci
BANCA COMERCIALA ROMANA
RAIFFEISEN BANK
BANC POST S.A.
BANCA COMERCIALA ROMANA S.A.
Banc Post
Banca Comerciala Romana
Banca Comerciala Romana
Primarie
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI MORENI
Primăria Oraşului Pucioasa
Primaria Gaesti
PRIMĂRIA RĂCARI
Gari
Statia C.F.R. Targoviste - Nord
Statia C.F.R. Targoviste - Sud
Statia C.F.R. Moreni
Muzee
Muzeul Scriitorilor Damboviteni
MUZEUL ORASENESC MORENI
Muzeul de Etnografie
Spitale
CENTRUL MEDICAL BIOMEDICA S.R.L.
SPITALUL JUDETEAN TARGOVISTE
SPITALUL MUNICIPAL MANASTIREA DEALU
SPITALUL MORENI
Spitalul Orasenesc Pucioasa
Policlinica nr. 2Gaesti
Telefoane utile
INSPECTORATUL DE SANATATE PUBLICA AL JUDETULUI DIMBOVITA (POLITIA SANITARA–SANEPID)
INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI DIMBOVITA
TRIBUNALUL JUDETEAN DIMBOVITA
CONSILIUL JUDETEAN DIMBOVITA
Invatamant
SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 3 SMARANDA GHEORGHIU
COLEGIUL ECONOMIC ION GHICA
COLEGIUL NATIONAL C. CANTACUZINO
COLEGIUL NATIONAL IENACHITA VACARESCU
SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1
SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2
SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 3

Ghid
Situat în partea central sudică a ţării, în imediata proximitate a capitalei, judeţul Dâmboviţa este aşezat pe văile superioare ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa şi cursul mijlociu al râului Argeş. Cu o suprafaţă de 4054 kmp (1,6% din teritoriului naţional) şi situare în ampla curbă a Carpaţilor, în care îşi duc viaţa cca. 540 mii locuitori, judeţul beneficiază de un cadru natural de excepţie, caracterizat în special de zonalitatea altitudinilor, mergând de la câmpie la vârfurile Omu (2504 m), şi Leaota (2133 m). Judeţul Dâmboviţa a fost locuit încă din Paleoliticul inferior, arheologii descoperind o serie de vestigii aparţinând culturii de Prund la P.. citeste mai mult